> Comunus > Barumini

Barumini

Su territòriu de Barùmini tenet raighinas antigas comente ammostadu dae “Su Nuraxi”, unu de is nuraghes prus bellos e de importu mannu de sa Sardigna, giai patrimòniu de s’UNESCO dae su 1997 e dae is aposentamentos pùnicos de “Bau marcusa” e cussos pùnicos-romanos de “Is bangius”.

In s’Edade de Mesu su territòriu fut parte de su Rennu de Arbaree e a pustis de sa batalla de Seddori fut passadu in is manos de is Aragonesos. Pro meda annos s’amministratzione de su territòriu fut istada turmentada finas a candu non ddu iat comporadu Pietro Besalù, gèneru de su Conte de Cuirra. In su 1541 fut passadu a is Zapata chi iant promòvidu sa costrutzione de is crèsias prus bellas, comente a cussa de Santu Frantziscu, e su palatzu baronale.

Finamentras, in su 1859 fut passadu a sa Provìntzia de Casteddu. Paret chi su nùmene bèngiat dae sa raighina “bar” allevamentu e sa parte finale “umini” badde manna.In mesu bidda ddoi sunt àteras chimbe crèsias de importu mannu: sa crèsia de s’Immaculada de su sèc XVI, sa crèsia de Santu Giuanne Batista, de sa metade de su sèc XIII, ammanniada in su sèc. XV, sa crèsia de Santa Luxia, sa crèsia de Santa Tècla e cussa de Santu Franciscu. Su costùmene traditzionale est galanu e is festas religiosas ammostant ancora rastos de sa tziviltade pagana de is sèculos passados.

Sa bidda est posta a unos 200 mètros subra su mare, in peis de Giara. Meda sunt is ratzas de animales arestes e is erbas raras.